Drepturile la pensie
Pensionarea normală pentru bărbaţi este de 64 de ani şi 7 luni până pe 1 iulie 2013, urmând să crească până la 65 de ani până pe 1 ianuarie 2015, iar la femei este 59 de ani şi 7 luni până pe 1 iulie 2013, urmând să crească până la 63 de ani până la 1 ianuarie 2030.
Pentru o calificare la pensia minimă, bărbaţiilor şi femeilor le este cerută o contribuţie minimă de 14 ani şi 2 luni până pe 1 iulie 2013, ca până pe 1 ianuarie 2015 să ajungă la 15 ani. Perioada de contribuţie creşte gradual până şa 35 de ani pentru pensia întreagă până în 2015 (bărbaţi) şi 2030 (femei).
Pensionarea la o vîrstă sub cea medie de pensionare se aplică persoanelor cu handicap sau femeilor care au dat naştere unui număr de copii mai mare de trei. Există o prevedere atât pentru o pensie mai mare (plătită din 5 ani dinainte de pensionarea la vârsta normală) şi pensionarea parţială.
Sistemul de pensii din România este divizat în doi stâlp:
1.primul stălp este oferită de sistemul public de pensii
2.pensiile din cel de-al doilea stâlp provin din sistemul privat de administraţie privată a pensiilor
Ne focusăm numai pe pensia oferită de Institutul de Asigurări Sociale.
Pensia de bătrâneţe este calculată şi plătită lunar fiind bazată pe un sistem de puncte. Totalul brut lunar este egal cu câştigul persoanei împărţit la câştigul mediu brut . Totalul anual este egal cu suma totalului lunar obţinut în durata unui an împărţit la 12. Persoana este creditată cu un total anual pentru o perioadă lipsită de contribuţie. Totalul anual mediu este egal cu suma totalului anual împărţită la perioada de contribuţie. Cuantumul pensiei pentru limita de vârstă este calculată ca şi totalul anual mediu multiplicat cu valoarea punctelor de pensie.
Conform noii legi (nr. 123/2014), cotele contribuțiilor privind asigurarea socială au fost reduse în vederea reducerii impozitelor tot mai mari suportate de angajatori. Noile cote ale contribuțiilor privind asigurarea socială sunt următoarele:
- 26,3% pentru condiții obișnuite de lucru (în prezent, 31,3% din totalul ocupării forței de muncă) - contribuția angajatului este de 10,5% și cea a angajatorului de 15,8% (în prezent fiind de 20,8%);
- 31,3% pentru condiții dificile de lucru (în prezent, 36,3%) - contribuția angajatului este de 10,5% și cea a angajatorului de 20,8% (în prezent fiind de 25,8%);
- 36,3% pentru condiții speciale de lucru (în prezent, 41,3%) - contribuția angajatului este de 10,5% și cea a angajatorului de 25,8% (în prezent fiind de 30,8%).
În conformitate cu modificare Codului Muncii din 2018, femeile angajate pot opta pentru a continua relațiile de muncă după vârsta de pensionare de 63 de ani, până la vârsta de 65 de ani. Angajatorii sunt obligați să respecte decizia angajaților de a continua munca.
Sursă: LEGE nr.263 din 16 decembrie 2010 privindsistemulunitar de pensiipublice; Legea nr. 123/2014 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Beneficiile urmaşilor/ descendenţilor
O persoană are dreptul al o pensie de urmaş dacă el/ea este soţul supravieţuitor sau copilul celui decedat, şi decedatul a fost spre sfârşitul vieţii sale, un pensionar sau a avut potenţial de pensionare. În cazul în care urmaşul este un soț, el / ea trebuie să fie căsătorită cu persoana decedată cel puțin un an și venitul său să fie mai mic de 35% din salariul brut al urmaşului. În cazul în care supraviețuitorul este un copil, el / ea este de cel mult 16 ani (26 ani pentru studenti) sau în cazul în care / ea este afectată de invaliditate de orice categorie și invaliditatea se produce până la limitele de vârstă sus-menționate. Beneficiu pentru soțul supraviețuitor încetează la recăsătorire. În cadrul sistemului public de pensii, de urmaș vor primi 50% în cazul în care există un singur supraviețuitor, 75% pentru doi supraviețuitori și de 100% pentru trei sau mai mulți supraviețuitori. Pentru copilul orfan care și-a pierdut ambii părinți, pensia de urmaș se calculează pentru fiecare părinte și apoi se însumează.
Beneficiu de invalid
Există trei categorii de invaliditate : categoria I corespunde la o incapacitate de orice lucrare care necesită prezența constantă , categoria II se referă la o incapacitate de orice lucrare , dar nu necesită prezență constantă , și categoria a III implică pierderea a cel puțin jumătate din capacitatea de muncă , persoana invalidă fiind în continuare aptă de a efectua o activitate profesională .
Pensia de invaliditate se plătește de lucrător al cărui sănătate este afectată cronic duce la pierderea permanentă în calitate de lucru de cel puțin 50 % . Pensia de invaliditate se acordă indiferent de stagiul de cotizare realizat . Nu există nici o condiție care să ateste că persoana în cauză trebuie să fie asigurată de la el data care apare invaliditatea , cu condiția ca o perioadă de contribuție a fost realizat până la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă.
Prestații de invaliditate se calculează prin sistem de puncte de vedere lungimea perioadei de contribuție , nivelul de venituri , precum și categoria de invaliditate ( toate fiind variabile , caracteristice pentru fiecare persoană ) , precum și valorile punctului de pensie.
